Blog juridic · Credite și datorii
Colector de datorii: ce poate face, ce nu și cum afli cu cine vorbești
Nemerenco Dumitru, avocat · 1 noiembrie 2026 · 5 min de citit
Un colector de datorii nu poate pune sechestru pe contul tău, nu poate reține bani din salariu și nu poate ridica bunuri din casă. Potrivit art. 21 alin. (1) din Codul de executare, executorul judecătoresc „este unica persoană autorizată să efectueze executarea silită a documentelor executorii”.
Cele două figuri se confundă pentru că amândouă îți cer bani și amândouă te sună. Diferența este însă de natură: executorul acționează cu atribuții delegate de stat și doar pe baza unui document executoriu, colectorul este o firmă privată care poate să ceară, dar nu poate să ia.
Cum afli în cinci întrebări cine îți cere banii?
Pui cinci întrebări, iar răspunsurile separă imediat un colector de un executor. Dacă răspunsul la oricare dintre ele nu e clar, nu plăti și nu recunoaște nicio sumă până nu ai documentele în față.
| Întrebarea | Colector | Executor judecătoresc |
|---|---|---|
| Ai un document executoriu (hotărâre definitivă, titlu notarial cu formulă executorie)? | nu are | trebuie să aibă, art. 10 alin. (3) și art. 11 |
| Poate pune sechestru pe cont sau pe bunuri? | nu | da, art. 22 alin. (1) lit. l) |
| Poate reține din salariu sau pensie? | nu | da, art. 22 alin. (1) lit. q) |
| Îți poate majora datoria? | nu, art. 823 alin. (2) Cod civil | doar în limitele procedurii |
| Ce statut are? | societate comercială obișnuită | persoană cu atribuții delegate de stat, art. 7 alin. (1) |
Ce înseamnă, concret, că executorul are exclusivitate?
Înseamnă că nicio altă persoană nu poate face acte de executare silită. Art. 21 alin. (2) prevede că efectuarea acestor acte de către alte persoane „atrage răspunderea prevăzută de lege”.
Cineva care îți arată un document ce seamănă cu unul executoriu sau care se poartă ca și cum ar acționa în numele statului nu are un stil dur de lucru; săvârșește fapte cu consecințe juridice pentru el.
De ce are nevoie executorul ca să pornească?
De un document executoriu: hotărâri ale instanței, titluri arbitrale, acte notariale cu formulă executorie, enumerate în art. 11. Procedura o pornește creditorul, care prezintă documentul executorului, conform art. 15 alin. (1), de regulă în trei ani de la data când hotărârea a devenit definitivă, potrivit art. 16 alin. (1) din Codul de executare.
În baza cărui drept cere colectorul banii?
Fie a cumpărat datoria printr-un contract de cesiune, fie lucrează la însărcinarea creditorului. Art. 823 alin. (1) din Codul civil spune că cesionarul ia locul creditorului de la semnarea contractului, dacă acesta nu prevede o dată ulterioară, iar art. 824 cere ca forma cesiunii să fie cea a actului din care a apărut datoria.
Primul lucru de cerut este deci temeiul: ce act a stat la baza datoriei și cum se dovedește transferul ei.
Trebuie să fii de acord cu cesiunea?
De regulă nu. Pentru o creanță obișnuită, legea nu cere acordul debitorului; excepția e art. 823 alin. (5), când executarea către altcineva nu i s-ar putea pretinde rezonabil.
Lipsa acordului nu te lasă fără protecție, fiindcă ea vine din următoarele reguli.
Poate crește datoria după ce a fost cesionată?
Nu. Art. 823 alin. (2) prevede că „cesiunea creanţei nu poate aduce atingere drepturilor debitorului şi nici nu poate face obligaţia acestuia mai oneroasă”. Comisioanele noi, taxele de administrare a creanței sau dobânzile recalculate după transfer sunt, deci, interzise.
Nu se pot cesiona deloc pensia de întreținere și repararea prejudiciului cauzat vieții și sănătății (art. 823 alin. (4), sub sancțiunea nulității absolute), nici creanțele a căror executare nu i s-ar putea pretinde rezonabil față de altcineva decât creditorul inițial (alin. (5)).
Din ce moment poate fi dată o datorie de credit unui colector?
Dacă este un credit de consum, Legea nr. 202/2013 permite cesiunea creanței și executarea silită doar după ce restanțele depășesc 90 de zile: art. 15 alin. (10¹) și (11). Verifică așadar câte zile de restanță existau efectiv în ziua cesiunii; de acest fapt depinde temeiul întregii corespondențe care urmează. Detalii despre alte limite din aceeași lege găsești în articolul despre plafonul dobânzii la credit.
Există o lege specială pentru colectori în Moldova?
Nu. Nu există un act normativ care să reglementeze statutul și activitatea colectorilor, iar Codul de executare nu li se aplică, pentru că privește executorii judecătorești. Colectorul nu are licență specială și nici atribuții de autoritate; îl limitează normele generale: Codul civil la cesiune, Legea 202/2013 la creditul de consum și legislația privind protecția datelor cu caracter personal.
Regulile de pe internet funcționează și aici?
Adesea nu. Căutările în rusă pentru „коллекторы” întorc mai ales site-uri din Federația Rusă, cu protecții din legea rusă, de exemplu interdicția de a deranja femeile însărcinate sau persoanele cu dizabilități. În Moldova asemenea norme nu există, iar cine le invocă într-o discuție cu un colector local își slăbește poziția.
Ce limite au colectorii în practică?
Cele din propriul cod de conduită, un document de industrie, nu o lege. El prevede apeluri doar în zilele lucrătoare, între 7:00 și 21:00, contacte fără caracter de hărțuire, informarea terților numai cu acordul tău, corespondență în plic închis, fără însemne care dezvăluie datoria.
Sunt interzise forța și gesturile de amenințare, tonul ofensator, dezvăluirea datoriei membrilor minori ai familiei, documentele care creează aparența unei instanțe sau a unui organ de stat, afirmațiile false despre arest sau reținere, sugestia că ești infractor și primirea banilor fără chitanță. Reclamația se examinează în 30 de zile lucrătoare.
Ce faci chiar astăzi, dacă te sună un colector?
Ceri în scris temeiul: cine este creditorul, în baza cărui act a trecut datoria, cât este suma și din ce se compune. Nu plătești în numerar fără chitanță și nu recunoști suma până nu vezi calculul, fiindcă o plată făcută cuiva care nu avea dreptul să o primească poate să nu stingă datoria.
Când e momentul să te adresezi unui avocat?
Când ți s-a prezentat un document care seamănă cu unul executoriu, când suma cerută nu corespunde cu contractul sau când apelurile au ieșit din limitele de mai sus. Avocatul verifică ce act stă la baza cererii și cine îți vorbește de fapt.
Consultațiile pornesc de la 500 de lei, iar prețul final depinde de complexitatea cazului și îl afli înainte de începerea colaborării. Program: luni–vineri, 8:30–17:00. Programează o consultație sau sună la +373 69 416 020 ori +373 69 324 969. Mai multe despre problemele legate de credite găsești pe pagina serviciului.
Ai nevoie de o analiză pe cazul tău?
Consultațiile pornesc de la 500 de lei, iar prețul final îl afli înainte de începerea colaborării. Program: luni–vineri, 8:30–17:00.
Nemerenco Dumitru este avocat licențiat din 2018 și lucrează la NLAW alături de Nemerenco Veaceslav, avocat și mediator, activ din 2004. Mai multe pe pagina Despre noi.