Blog juridic · Drept penal
Plângere la poliție, model de completat: ce faci în ziua depunerii, la 15 zile și la 45 de zile
Nemerenco Dumitru, avocat · 4 noiembrie 2026 · 7 min de citit
Plângerea la poliție se depune în scris, în două exemplare identice. Unul rămâne la organul de poliție, iar pe al doilea primești semnătura și ștampila de primire, imediat, în momentul depunerii. Exemplarul ștampilat este singura dovadă a datei depunerii, iar toate termenele din procedură se numără de la ea.
Mai jos este un model de plângere pe care îl poți adapta, apoi calendarul procedurii, în ordinea în care se întâmplă: ce faci în ziua depunerii, cât aștepți răspunsul și cum contești un refuz. Termenele sunt cele din Codul de procedură penală.
Ce conține obligatoriu o plângere la poliție?
Numele, prenumele, calitatea și domiciliul tău, descrierea faptei, autorul (dacă îl cunoști) și probele de care dispui. Așa cere art. 263 alin. (3) din Codul de procedură penală; fără aceste elemente documentul poate fi returnat pentru completare.
La depunere ți se aduce la cunoștință răspunderea pentru o plângere cu bună știință falsă, iar avertismentul se consemnează în document și se confirmă prin semnătura ta. Plângerea anonimă nu poate fi temei pentru pornirea urmăririi penale (art. 263 alin. (8)); poliția o poate verifica, dar nu are obligația să pornească urmărirea. Plângerea orală este posibilă, într-un proces-verbal semnat de tine și de persoana oficială.
Contează dacă scrii „plângere" sau „denunț"?
Nu, cererea se examinează oricum, iar organul stabilește calificarea. Plângerea vine de la persoana prejudiciată prin infracțiune; denunțul vine de la cineva care nu a fost prejudiciat personal, conform art. 263. Dacă ți-au spart mașina, depui o plângere; dacă ai văzut cum se sparge mașina vecinului, un denunț.
Plângerea se poate depune personal sau prin reprezentant împuternicit. Conținutul contează, nu eticheta.
Cum arată un model de plângere?
Modelul de mai jos cuprinde elementele art. 263 alin. (3). Îl completezi și îl printezi în două exemplare. Descrie faptele cronologic, concret și fără calificări juridice: încadrarea o face organul de urmărire.
Inspectoratul de Poliție _______________
PLÂNGERE
Subsemnatul(a) [nume, prenume], domiciliat(ă) în [adresa completă], IDNP [numărul], telefon [numărul], în calitate de persoană prejudiciată, vă aduc la cunoștință următoarele:
La data de [ziua, luna, anul], aproximativ ora [ora], în [locul exact], s-au petrecut următoarele fapte: [descriere cronologică: ce s-a întâmplat, cine a fost prezent, ce s-a spus, ce s-a luat sau deteriorat].
Mi-a fost cauzat un prejudiciu de [suma în lei sau descrierea prejudiciului nematerial].
Persoana care a săvârșit fapta este [nume, prenume, date de identificare] / nu îmi este cunoscută.
Probe: [fotografii, capturi de ecran, extrase bancare, înregistrări, acte medicale, nume și contacte ale martorilor].
Solicit examinarea plângerii, stabilirea circumstanțelor și tragerea la răspundere a persoanei vinovate, conform legii.
Anexe: [lista documentelor].
Mi s-a adus la cunoștință răspunderea prevăzută de art. 311 Cod penal pentru plângerea cu bună știință falsă.
Data _______________ Semnătura _______________
Poate poliția să refuze primirea plângerii?
Nu. Art. 265 alin. (1) obligă organul de urmărire penală să primească plângerile și denunțurile „chiar și în cazul în care cauza nu este de competența lui”, să le înregistreze în Registrul sesizărilor despre infracțiuni și să elibereze confirmarea primirii. Argumentul „nu e la noi, mergeți la alt inspectorat” nu are acoperire legală.
Competența se stabilește după locul unde s-a petrecut fapta, nu după domiciliul tău, deci merită să mergi direct la inspectoratul de pe raza faptei. Pentru urgențe există numărul unic 112.
Poți depune plângerea online?
Nu printr-un formular obișnuit. Formularul „Depune petiție” de pe politia.md este o petiție în sensul Codului administrativ nr. 116/2018, cere documentul în PDF semnat prin MSIGN și nu menționează sesizarea unei infracțiuni.
Separat există Platforma națională de raportare a infracțiunilor din mediul online, a Ministerului Afacerilor Interne, doar pentru fapte online (furt de identitate, carduri, conturi sparte, ransomware, șantaj și hărțuire online). Pagina arată că rapoartele servesc la „evaluare și informare” și că nu toate vor fi investigate. Pentru ca termenele să curgă și sesizarea să intre în registru, ai nevoie de plângerea depusă după art. 263–265, cu exemplarul ștampilat; raportarea online poate fi un pas în plus, nu un înlocuitor.
Calendarul procedurii, de la depunere la instanță
| Situația | Ce faci | Termenul | Temeiul |
|---|---|---|---|
| Decizia de a începe sau refuza urmărirea penală | aștepți ordonanța | 45 de zile de la sesizare | art. 274 alin. (1) CPP |
| Infracțiunile din alin. (3¹) | aștepți ordonanța | 15 zile | art. 274 alin. (3¹) |
| Comunicarea refuzului de începere | ți se comunică ordonanța | maximum 15 zile | art. 274 alin. (5) |
| Organul refuză să primească sesizarea | plângere la procuror | 15 zile de la comunicarea refuzului | art. 265 alin. (2) + art. 298 |
| Nemulțumire față de soluția procurorului | plângere la procurorul ierarhic superior | — | art. 299¹ |
| Ordonanța procurorului pe refuzul de primire | plângere la judecătorul de instrucție | 10 zile | art. 265 alin. (2) |
| Refuzul de a începe urmărirea penală | plângere la judecătorul de instrucție | 10 zile de la aflarea rezultatului | art. 274 alin. (6) + art. 313 |
| Examinarea de către judecătorul de instrucție | se examinează | 30 de zile | art. 313 alin. (4) |
| Predarea dosarului de către procuror | obligația procurorului | 5 zile de la înștiințare | art. 313 alin. (4) |
| Apel împotriva încheierii pe refuzul de începere | apel | 15 zile de la comunicare | art. 313 alin. (6) |
Ce faci dacă cele 45 de zile trec fără răspuns?
Urmezi ordinea: mai întâi o cerere scrisă la procurorul care conduce urmărirea pe cazul tău; dacă nu rezolvă, o contestație la procurorul ierarhic superior; abia apoi plângerea la judecătorul de instrucție, după art. 313. Sărind peste primii doi pași poți pierde timp într-o procedură judiciară care putea fi evitată printr-o cerere de o pagină.
Ce se întâmplă dacă ți se refuză începerea urmăririi penale?
Refuzul se dispune prin ordonanță motivată a procurorului și se atacă la judecătorul de instrucție în 10 zile (art. 313). Judecătorul o examinează în 30 de zile și, dacă o găsește întemeiată, obligă procurorul să înlăture încălcările.
Doi motivi apar frecvent în astfel de ordonanțe: se consideră că între părți există raporturi civile și fapta nu poate fi examinată penal, sau se consideră că sesizarea nu e suficient argumentată ori probată. Dacă refuzul invocă raportul civil, uneori calea corectă nu este contestarea refuzului, ci acțiunea civilă; dacă invocă lipsa probelor, întrebarea este dacă ele existau și nu au fost administrate.
O datorie neplătită este infracțiune sau litigiu civil?
Când există documente care arată că banii au fost luați și predați, sau orice altă formă documentară a predării, situația este un litigiu civil, nu o infracțiune: tocmai actul scris mută cazul din penal în civil. O recipisă semnată dovedește că banii au fost predați cu acordul tău, iar neplata lor este neexecutarea unei obligații civile.
În acest caz urmezi calea civilă; vezi recipisa de împrumut și recuperarea datoriei. Dacă banii au plecat fără nicio urmă documentară, pe baza unei promisiuni false sau a unei platforme inexistente, discutăm altceva, iar pagina despre fraude online descrie acele situații.
Ce riști dacă plângerea este falsă?
Doar dacă este cu bună știință falsă. Art. 311 din Codul penal, intitulat „Denunțarea falsă sau plângerea falsă”, prevede la alin. (1) amendă de până la 650 de unități convenționale (o unitate = 50 de lei, deci până la 32.500 de lei), muncă neremunerată în folosul comunității 180–240 de ore sau închisoare de până la 2 ani. Alin. (2) agravează pedeapsa până la 5 ani, între altele când denunțul e însoțit de probe de acuzare create artificial.
O plângere depusă cu bună-credință, care ulterior se dovedește neîntemeiată, nu intră aici.
Când ai nevoie de avocat?
Pentru depunere, nu: legea nu impune asistența unui avocat, iar modelul acoperă cerințele art. 263. Avocatul contează la redactare, când formularea și probele decid dacă sesizarea trece pragul de „suficient argumentată”, și la contestarea unui refuz, unde termenele sunt scurte. Pentru dosarele aflate deja în urmărire penală, vezi pagina avocat penal.
Consultațiile pornesc de la 500 de lei, iar prețul final depinde de complexitatea cazului și îl afli înainte de începerea colaborării. Program: luni–vineri, 8:30–17:00. Programează o consultație sau sună la +373 69 416 020 ori +373 69 324 969.
Ai nevoie de o analiză pe cazul tău?
Consultațiile pornesc de la 500 de lei, iar prețul final îl afli înainte de începerea colaborării. Program: luni–vineri, 8:30–17:00.
Nemerenco Dumitru este avocat licențiat din 2018 și lucrează la NLAW alături de Nemerenco Veaceslav, avocat și mediator, activ din 2004. Mai multe pe pagina Despre noi.